eficienta energetica eficient energetic

Resurse

Pentru următoarea ședință de bloc

Dacă locuiești la bloc, există o probabilitate de peste 85% ca imobilul să fie construit înainte de anii 90, să nu fi trecut prin anvelopare sau vreo renovare, iar consumul de energie atât în spațiile comune, cât și în locuință să fie mai mare decât ar trebui. Cât de mai mare? Experții estimează o reducere cu peste 40% a consumului de energie într-un bloc eficient energetic.

E foarte posibil ca informația de mai sus să fie cunoscută mai multor locatari, care însă s-au confruntat și cu realitatea că blocurile lor apar pe lista programărilor la renovare din fonduri nerambursabile prin anul 2030. Nu e de mirare, în România, în ultimii 10 ani, au fost renovate aproximativ 7% dintre clădirile rezidențiale, maximum 35% din cele destinate educației, și 10% din spațiile comerciale. Mai mult, o altă problemă se leagă de faptul că până și multe dintre blocurile mai noi sunt construite tot ineficient.

Un calcul rapid ne arată că, la ritmul actual de renovare și la disponibilitatea companiilor de construcții, pentru renovarea blocurilor, numai în București, ar fi nevoie de cam 80 de ani.

Și-atunci mai are rost să vorbim de eficiența energetică? Are, zicem noi, din cel puțin două motive

Primul

pentru că există destule măsuri imediate și la îndemâna oricărui locatar și asociație de proprietari, măsuri care se pot lua pentru a reduce costurile, fără a diminua și chiar pentru a crește confortul energetic și în clădirile nerenovate.

Al doilea

pentru că eficiența energetică vizează un întreg ansamblu de comportamente pe care, dacă le modificăm, putem reduce impactul pe care îl avem asupra mediului înconjurător, cu beneficii certe nu doar asupra confortului individual, dar și asupra întregii planete.

Ce putem face?

De exemplu, putem să folosim pentru iluminatul spațiilor comune tuburile de neon cu led în locul celor fluorescente și să adăugăm și senzori de mișcare sau de prezență. Pentru un bloc obișnuit de 8 etaje, se poate reduce costul de la 5.944 de lei la 212 lei/an (calculul estimativ mai jos).

Deci peste 5.000 de lei economie. Sunt niște bani plătiți degeaba pe care Asociația de proprietari îi poate folosi pentru alte îmbunătățiri și costuri anuale cu întreținerea. Și asta numai dintr-o gospodărire pe unul din tronsoanele cu consumul aparent cel mai mic. Îmbunătățirea liftului, izolarea sau schimbarea ușilor de acces în bloc, folosirea de folie izolatoare pe spațiile vitrate sunt alte câteva măsuri imediate care îmbunătățesc consumul de energie.

Ah, nu, păi de izolarea ușilor de acces beneficiază cei de la parter, să plătească ei dacă vor. Probabil ați auzit astfel de remarci. Realitatea este că de orice astfel de măsură beneficiază toți locatarii. În cazul de față, izolarea ușilor ajută la păstrarea unei temperaturi optime pe toată scara blocului astfel că și pereții locuințelor de pe etaj vor beneficia de o temperatură mai bună, deci nu va fi nevoie de un volum de căldură mai mare în apartament, pentru a beneficia de confortul termic dorit.

Chiar și cu toate reabilitările posibile, un comportament neglijent, uși și geamuri lăsate deschise, lumina aprinsă când nu este cazul, consumul pasiv, echipamentele vechi – nu vor permite eficientizarea energetică. Împreună, atenția la fiecare detaliu și consumul inteligent, aduc eficiența energetică.

Cum se poate obține o economie de peste 5.000 de lei anual din iluminatul spațiilor comune? Iată calculul:

În mai toate blocurile avem cam aceeași configurație la iluminatul de pe scară. Media este de 3 tuburi de neon pe fiecare etaj. Unul pe mijloc, la casa liftului, unul în stânga, altul în dreapta. La parter sunt câteva tuburi de neon în plus. Unul la lift, unul la scările de intrare, unul în micul hol din spate, spre ghenă, unul afară în fața blocului, unul afară la intrarea din spatele blocului. Un total de 29 de tuburi la nivel de scară de bloc. Dimensiune aprox 50 cm.

  • - Tuburile neon fluorescente simple au un consum între 18-58 W (în funcție de producător, luminozitate, tipul de lumină etc.)

  • - Tuburile neon cu LED au un consum între 9 – 18 W la aceeași dimensiune și luminozitate.

(vom considera în mod egal, cel mai mic consum în ambele cazuri).

Pentru o scară cu tuburi de neon fluorescent consumul anual ar fi de 5944,4 lei/an provenit din următoarea evidență: 29 tuburi x 24 ore de funcționare pe zi x 18 W x 365 zile = 4572,72 kWh/an (prețul plafonat luat în considerare 1,3 lei/kWh, conform tranșei în care se încadrează consumul lunar).

Pentru iluminatul aceleiași scări cu tuburi de neon cu LED – consumul ar fi evaluat în mod similar 29 tuburi x 24 ore/zi x 9W x 365 zile= 2286,36 kWh/an (prețul plafonat luat în considerare este 0,8 lei/kWh conform tranșei în care se încadrează consumul lunar) - 1829,08 lei/an.

Deci aproape 4000 lei economie/an

Iar dacă se introduc și senzori de mișcare (care reduc substanțial numărul de ore de funcționare) – calcul estimativ duce la 212,18 lei /an.

Calcul pentru iluminat scară cu neon cu led și senzori de mișcare

Pentru intrarea și ieșirea din bloc – considerăm funcționarea timp de 12h (toată lumea circulă la parter dar sunt perioade noaptea 8 ore și în timpul zilei când nu se circulă). Pentru etaje, considerăm funcționarea 1 oră/etaj - respectiv câte 10 minute pentru fiecare apartament de pe etaj.

Rezultă 6 tuburi x 9 W x 12 ore/zi x 365 zile (la parter) + 23 tuburi x 9 W x 1 oră/zi x 365 zile = 236,53 kWh/an + 75,5 kWh/an (pe etaje) = 312,03 kWh/an (prețul plafonat luat în considerare este de 0,68 lei/kWh conform tranșei în care se încadrează consumul lunar) - 212,18 lei /an.

Un ultim aspect important: amortizarea costurilor cu această soluție de modernizare a iluminatului din spațiile comune se realizează în maxim 2-3 ani din economiile generate.

Exemple de bună practică

Liceul Heimdal din Trondheim (Norvegia) - una dintre cele mai performate școli din lume în termeni de eficiență energetică

Anul renovării totale - 2018

Suprafața – 22.000 m2

Parcare la subsol și o nouă arenă sportivă

Vechime – 41 ani

Gradul de ocupare – 1.100 elevi zilnic

Exemple de bună practică - Liceul Heimdal din Trondheim Norvegia

Școala este unul dintre proiectele pilot ale ZEB (The Research Center on Zero Emission Buildings), iar obiectivul său pentru consumul de energie este ZEB - 0. Pe scurt, producția de energie regenerabilă va compensa emisiile de gaze cu efect de seră generate de utilizarea clădirii. De fapt, aceasta va produce atât de multă energie încât își va satisface propriile nevoi pe tot parcursul anului, plus puțin mai mult.

Necesarul total de energie al clădirii școlii este proiectat să fie de 31 kWh/(m2an), ceea ce este cu peste 70% mai mic decât cerințele din normativele de proiectare. Școala este proiectată să consume cu 75% mai puțină energie decât o clădire comparabilă. Funcționarea sa - 0 emisii nete de gaze cu efect de seră.

71% din energia necesară este produsă la fața locului printr-o pompă de căldură geotermală, celule solare și o centrală electrică alimentată cu biogaz.

Orice exces de energie este folosit pentru a încălzi o piscină adiacentă, iar puterea suplimentară este exportată în rețea.

Datele din aceste surse de energie vor fi folosite la orele de științe, făcând școala însăși parte a lecției.

Au fost forate 21 de geo-puțuri pentru a asigura încălzirea și răcirea. Pe amplasament este instalat și un sistem combinat de energie termică și electrică (CHP) pe bază de biogaz.

Sistemele de ventilație sunt proiectate pentru a fi controlate la cerere cu căderi mici de presiune și constă din 54 de unități descentralizate cu recuperare ridicată a căldurii. Școala are și geamuri electrocromice* în unele zone, primele de acest fel din Norvegia.

*Puteți accesa detalii aici: https://group.skanska.com/media/articles/step-inside-one-of-the-world-s-greenest-schools/

Powerhouse Brattørkaia generează de două ori mai multă energie electrică decât folosește

Powerhouse Brattørkaia

O clădire de birouri Plus Energy. Într-un cuvânt, aceasta înseamnă o clădire care va produce mai multă energie decât a fost utilizată pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la producția de materiale de construcție până la construcție, exploatare și demolare.

Clădirea de birouri încorporează tehnologie, materiale și design de ultimă oră, eficiente din punct de vedere energetic. Datorită celor 2000 m² de panouri solare pe acoperiș, 500 m² de panouri solare pe fațadă și unei pompe de căldură (apă - apă) cu apă de mare situată în Trondheimsfjord, clădirea este un producător net de energie.

De fapt, generează de două ori mai multă energie electrică decât folosește și a primit o autorizație specială pentru o microrețea care să distribuie energie electrică către clădirile învecinate, autobuze electrice, mașini și bărci, precum și către rețeaua națională.

Nu este singura de acest fel din Norvegia. Valul de noi clădiri Plus Energy este condus în mare parte de colaborarea Powerhouse: o rețea de actori de top din industria construcțiilor norvegiană care își unesc forțele pentru clădirile noi care au o amprentă pozitivă asupra mediului. Fondatorii Powerhouse includ superstarurile arhitecturale Snøhetta, care au proiectat Biblioteca din Alexandria, Opera din Oslo și Pavilionul Muzeului Memorial 11 Septembrie, printre alte clădiri de înaltă calitate.

Școala Powerhouse Drøbak Montessori din Norvegia consumă cu 75% mai puțină energie decât clădiri similare

Școala Powerhouse Drøbak Montessori din Norvegia

Echipată cu panouri solare și o pompă de căldură, clădirea va produce mai multă energie pe durata de viață (aproape de 30.500 kWh pe an) decât cantitatea totală de energie care va fi utilizată pentru construcția, operarea și demolarea sa.

Școala deservește 60 de elevi. A fost proiectată folosind standardul pasiv, cum ar fi un volum compact al clădirii, o izolație exterioară sporită și etanșeitate mare la aer. Potrivit site-ului web Powerhouse, școala necesită mai puțin de 25% din energia clădirilor proiectate convențional de aceeași dimensiune.

Este unul dintre primele proiecte finalizate de grupul Powerhouse, o coaliție de companii care include firma de dezvoltare Skanska, biroul de arhitectură Snøhetta, compania imobiliară Entra, firma de consultanță Asplan Viak, producătorul de aluminiu Sapa og și organizația de mediu nonprofit Zero Emission Resource Organization.

Energia Verde la nivelul unităților administrativ-teritoriale: o nouă perspectivă a sustenabilității

În unitățile administrativ-teritoriale (UAT) precum municipii, orașe și comune există oportunitatea de a promova sursele regenerabile de energie (E-SRE) și de a reduce dependența de combustibilii fosili. Iată câteva soluții adecvate pentru UAT-uri:

1. Panouri solare fotovoltaice pe clădirile publice

UAT-urile pot contribui la viitorul verde instalând panouri solare pe clădirile publice, cum ar fi școli, spitale, primării și centre comunitare. Energia curată produsă de panouri poate fi utilizată și pentru iluminatul public, pe lângă alimentarea cu energie electrică a acestor clădiri.

2. Parcuri solare și eoliene locale

Dacă UAT-ul dispune de terenuri adecvate, poate dezvolta parcuri solare sau eoliene pentru a produce energie electrică în cantități semnificative. Aceste parcuri pot alimenta infrastructura publică a respectivei localități.

3. Microrețele

UAT-urile pot dezvolta microrețele locale pentru a conecta sursele de energie regenerabilă la clădirile publice și la infrastructura critică. Acest lucru poate oferi flexibilitate în gestionarea energiei.

4. Sisteme de încălzire cu pompă de căldură

UAT-urile pot implementa sisteme de încălzire cu pompe de căldură pentru clădirile publice, reducând consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul încălzirii.

5. Recuperarea de căldură

UAT-urile pot evalua potențialul de recuperare a căldurii din procesele industriale sau din sistemele de canalizare, pentru a o utiliza la încălzirea apei sau a clădirilor.

6. Biogaz și Biomasă

Dacă există resurse de biogaz sau biomasă disponibile în UAT, acestea pot fi folosite pentru producerea de energie termică sau electrică.

7. Sisteme de iluminat eficiente energetic

Modernizarea sistemului de iluminat public cu tehnologii eficiente energetic, cum ar fi LED-urile, poate reduce semnificativ consumul de energie.

8. Promovarea energiei solare la nivelul comunității

UAT-urile pot lansa programe de stimulare pentru promovarea energiei solare la nivelul comunității, oferind subvenții sau credite pentru instalarea de panouri solare pe acoperișurile locuințelor individuale.

9. Colectarea și gestionarea eficientă a deșeurilor

Colectarea și gestionarea eficientă a deșeurilor contribuie la producerea de biogaz și biomasă, precum și la reducerea impactului asupra mediului.

Pentru a pune în aplicare aceste soluții eficiente și durabile de producție de energie pentru autoconsum, UAT-urile ar trebui să efectueze o evaluare atentă a resurselor disponibile, a nevoilor energetice și a reglementărilor locale. Consultarea cu experți în domeniul energiilor regenerabile poate fi esențială în acest proces și poate conduce pe drumul sustenabilității.

Scurt dicționar de termeni

Utilizator de reţea electrică

Orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii sunt racordate la un sistem electroenergetic în scopul livrării de energie electrică în ori din sistemul de transport, respectiv de distribuţie a energiei electrice.

Client eligibil

Clientul care este liber să îşi aleagă furnizorul de energie electrică de la care cumpără energie electrică.

Client final

Orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consum propriu.

Client noncasnic

Clientul final care cumpără energie electrică pentru uzul propriu, altul decât cel casnic; în această categorie intră și producători, furnizori sau operatori de rețea care cumpără energie electrică pentru consumul propriu;.

Client vulnerabil

Clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară.

Producător de energie electrică

Persoana fizică sau juridică având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare.

Client activ

a) consumă, stochează, vinde energia electrică produsă în spaţiile pe care le deţine, inclusiv energia produsă de unităţi aparţinând unor terţi, dacă acestea sunt instalate în spaţiile deţinute de client;

b) participă la programe de flexibilitate sau de eficienţă energetică, dacă activităţile nu reprezintă principala sa activitate comercială sau profesională.

Producere distribuită

Centralele de producere a energiei electrice conectate la reţeaua de distribuţie. Generarea distribuita=consta in instalarea sistemelor de productie a energiei electrice (fotovoltaice, eoliene, biomasa) aproape de locurile de consum (locuinte, intreprinderi) in scopul de a:
-Minimiza sau elimina costul facturilor de energie electrica la locuinte sau firme.
-Descentralizarea productiei de energie electrica, permintand persoanelor fizice si firmelor productia proprie a energiei electrice prin intermediul energiilor curate.
-Cresterea eficientei prin eliminarea distantei dintre punctele de generare si consum. Se elimina pierderile de energie electrica datorita liniilor ce conecteaza centralele de energie conventionala (termice, nucleare) cu punctele de consum (orase, sate).
-Reducerea emisiilor de CO2 prin generarea electricitatii din energii curate.

Prosumator

Un prosumator este în același timp și consumator și producător de energie electrică, iar surplusul pe care îl generează, îl injectează în rețea și în prezent este compensat de către furnizorul cu care are contract. Oricine poate să devină prosumator, cu condiția să instaleze o sursă (regenerabilă) de energie care să producă surplus de energie.

Prosumator vs producator=prosumatorul produce pentru autoconsum, în timp ce producătorul o comercializează pe piața angro.

Participanţii la piaţa de energie electrică

=producătorul, operatorul de transport şi de sistem, operatorul pieţei de energie electrică, operatorul de distribuţie, furnizorul şi clientul.

Securitate energetică

Asigurarea energiei la nivel național sau regional în cantităţi suficiente, la preţuri accesibile, în mod eficient şi sustenabil pentru orice formă de energie necesară și pentru orice utilizator.

Comunitatea de energie a cetățenilor

Persoana juridică care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:
a) este bazată pe o participare voluntară și deschisă și este controlată efectiv de către membri sau acționari persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități, sau întreprinderi mici;
b) are ca principal obiectiv oferirea unor avantaje cu privire la mediu, economice sau sociale pentru membrii sau acționarii săi sau pentru zonele locale în care funcționează mai degrabă, decât acela de a genera profituri financiare;
c) se poate implica în producere, inclusiv producerea din surse regenerabile, furnizare, consum, agregare, stocarea energiei, servicii de eficiență energetică, sau în servicii de încărcare pentru autovehicule electrice ori poate să furnizeze alte servicii energetice membrilor sau acționarilor săi;

Comunități de energie

Grup de persoane dintr-un spațiu comun, care se asociază pentru: securitate energetică, protecție și protejare consumatori vulnerabili, competitivitate economică, reducerea impactului asupra mediului. O comunitate de energie reprezintă orice proiect sau inițiativă în care membrii implicați sunt și proprietari sau au un cuvânt important de spus față de serviciile legate de energie. O comunitate de energie modifică modul în care oamenii se gândesc la energie, o consumă, ajungând ei înșiși să o producă.

Independență energetică

Implică asigurarea necesarului de energie la nivel național sau regional, doar din surse proprii. Independenţa energetică poate contribui la securitatea energetică, dar nu o garantează.

Sărăcie energetică

Desemnează situația în care o gospodărie nu își permite asigurarea pe tot parcursul anului a nevoilor energetice minimale, așa cum sunt definite legal la nivel național.

Eficienţă energetică

Raportul dintre valoarea rezultatului performant obţinut, constând în servicii, bunuri sau energia rezultată şi valoarea energiei utilizate în acest scop.

Suficiență energetică

Implică asigurarea cel puțin parțială a energiei, în mod eficient şi sustenabil pentru cel puțin o formă de energie necesară și se aplică la nivel de utilizator de energie.

Performanţa energetică a unei clădiri

Energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor de utilizare normală a unei clădiri, care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul.

Performanţa energetică a unei clădiri se determină conform unei metodologii de calcul și se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii și instalațiilor, factorii climatici exteriori, condiţiile interioare de confort, sursele proprii de producere a energiei, alţi factori care influenţează necesarul de energie.

nZEB

Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) înseamnă acea clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.

Tranziție energetică

Reprezintă un proces de transformare a sistemului energetic actual bazat pe combustibili fosili într-un sistem curat cu emisii zero de carbon având la bază utilizarea de surse regenerabile de energie și implementarea unor măsuri de creștere a eficienței energetice. Include și un amplu proces de transformare a rețelelor de distribuție a energiei care trebuie să integreze eficient energia verde și să gestioneze sute de mii de prosumatori.