România stă pe un uriaș „depozit de combustibil” pe care îl ignoră sau pe care îl ridiculizează. În cercurile energetice acest potențial este numit „primul combustibil” pentru că este accesibil și este, în final, gratuit. Numele acestuia este eficiența energetică.
România stă pe un uriaș „depozit de combustibil” pe care îl ignoră sau pe care îl ridiculizează. În cercurile energetice acest potențial este numit „primul combustibil” pentru că este accesibil și este, în final, gratuit. Numele acestuia este eficiența energetică. Din păcate, cu un istoric de raționalizare și de amintiri neplăcute din perioada comunistă, mulți dintre noi preferăm să ne înfuriem sau să facem ironii pe această temă. Până la urmă ce mai vrem, doar consumăm mai puțin decât media europenă?
Clădirile din România, în proporție de 93%, sunt construite până în 19901, fără standarde actualizate de eficiență, nerenovate de decenii, astfel că pierderile de energie sunt aproape duble față de cât ar fi necesar ca să asigurăm confortul termic al celor care folosesc clădirile.
Avem peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/m2 2 față de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/m2. Avem peste 5 milioane de clădiri rezidențiale, din a căror suprafață totală sub 10% a fost renovată până acum.
Un calcul sumar3 arată că dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, numai în clădirile publice am obține o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu acești bani am putea construi 10 școli de dimensiuni medii-mari sau 2 spitale regionale4, fără a a pune la socoteală impactul pozitiv pentru securitatea în aprovizionare, de mediu etc. Pentru clădirile rezidențiale, avantajele eficienței energetice ajung direct în buzunarul locatarilor, care ar putea economisi până la 44% din consum5.
Realitatea este că dacă ne ocupăm de exploatarea acestui „depozit de combustibil” la clădirile publice am putea avea bani să facem școli sau spitale sau noi proiecte pentru confortul cetățenilor. Adică în loc să dăm banii pe încălzire sau răcire, pe care literalmente îi aruncăm pe fereastră, am avea niște economii pe care le-am putea direcționa către școli, spitale, săli decente pentru spectacole, infrastructură, ce vrem noi.
Bun, dar renovarea costă și durează. E nevoie și de proiectanți și de companii de construcții care să poata acoperi volumul de lucrări, materiale și bani.
O trecere în revistă a informațiilor publice ne arată că primăriile din București, de exemplu, realizează în medie reabilitarea termică pentru aproape 200 de blocuri pe an, în condițiile în care în fiecare sector mai sunt în așteptare 1200-1400 de blocuri, dintr-un total aproximativ de 16.000. Din experiența lucrărilor rezidențiale, la prețurile actuale, costurile sunt de aproximativ 1 milion de euro pentru un bloc de 8 etaje6, lucrarea efectivă durează 4-5 luni, iar realizarea proiectului cu obținerea de avize și aprobări, 2 ani.
Pentru toate blocurile ar fi nevoie de cel puțin 80 de ani și 16 miliarde de euro, numai pentru București. E un calcul sumar, pentru că variază de la situație la situație, dar este o estimare care ne arată cât de important este să planificăm demersul de eficiență energetică, nu de azi pe mâine, ci pe termen lung, și cât de relevant devine ca până la realizarea lucrărilor mari să ne putem orienta comportamentul și să facem schimbările imediate, cele care nu costă, ci dimpotrivă economisesc bani.
În spațiile comune, clădiri publice, școli, spitale, se pot aplica măsuri de eficiență de la curățarea și mentenanța corectă a echipamentelor de încălzire și răcire la modul în care sunt aerisite și iluminate spațiile. Senzori de mișcare, utilizarea corectă a echipamentelor electronice, verificarea izolației ferestrelor, utilizarea mai puțin frecventă a lifturilor sunt doar cîteva dintre posibilități7.
Pe de altă parte, pentru planificarea necesară lucrărilor mai mari de investiții în eficiența energetică e importantă conștientizarea fiecăruia dintre noi și implicarea în dialogul cu autoritățile locale, pentru clădirile publice, sau în comunitate, asociația de locatari, pentru spațiile comune. Aici nu mai e vorba numai de eficiența energetică, ci de decizia de a ne implica activ în hotărârile pentru comunitatea noastră.
Stăm pe un depozit de combustibil valoros care ne-ar putea aduce beneficii directe în dezvoltare prin utilizarea judicioasă a energiei. Chiar dacă România consumă sub media europeană, nu înseamnă că ne permitem să risipim energie, când am putea folosi resursele pentru proiectele de dezvoltare.
1. https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/60096d5354394459864321.pdf
2. https://energy.ec.europa.eu/system/files/2014-11/2014_article4_ro_romania_0.pdf
3. Suprafața clădirilor publice – 62 milioane m2/ consum mediu estimat ( variază între 150 și 400 KWh/m2) 225 kWh/m2/ prețul energiei 1,3 lei (pretul maxim plafonat) Cost total 18,135 miliarde lei. Pentru consumul recomandat – 62 mil m2 – consum 140 kWh/m2 – pret energie 1,3 rezultă un cost total de 11,284 miliarde lei / Diferenta – 6,851 miliarde de lei – aprox 1,2 miliarde euro
4. Calculație făcută pe baza unor proiecte publice anunțate
5. Studiu al Buildings Performance Institute Europe.
6. În Sectorul 6, s-a realizat renovarea energetică a 37 de blocuri în 2021 cu 180 milioane de lei – preț mediu 4,5 milioane (similar cu cel din sectoarele 3 și 4). Rotunjirea la 1 milon euro/ bloc de 8 etaje, pentru simplificarea calculului orientativ. Sursă cifre – https://observatornews.ro/economic/la-cat-ajung-preturile-pentru-anveloparea-blocurilor-din-bucuresti-in-functie-de-zona-cel-mai-scump-este-in-sectorul-6-488155.html
7. Un ghid util pentru cei care administrează clădirile https://eficient-energetic.ro/cladiri-inteligente
Clădirile sunt unul dintre cei mai mai consumatori de energie la nivel european. Ele sunt responsabile de 40% din consumul final de energie în Uniune și generează 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie. În tot acest timp, 8 din 10 clădiri sunt vechi și ineficiente din punct de vedere energetic, având pierderi ridicate. Prin urmare, consumatorii plătesc o cantitate uriașă de energie, la prețuri ridicate, care se irosește prin ziduri, pereți, ferestre și acoperișuri.
Statele europene fac eforturi pentru a găsi surse sigure și accesibile de aprovizionare cu combustibili fosili, depinzând de importuri pentru care se plătesc facturi uriașe. Creșterea eficienței energetice va contribui, așadar, la sporirea securității energetice a țărilor.
Gazele naturale joacă cel mai important rol în încălzirea clădirilor, reprezentând aproximativ 42% din energia utilizată pentru încălzirea spațiilor în sectorul rezidențial.
Petrolul este al doilea combustibil fosil utilizat pentru încălzire ca performanță, reprezentând 14%, în timp ce cărbunele reprezintă aproximativ 3%.
Dacă aruncăm o privire la țările din Europa Centrală și de Est (ECE), două treimi din cele 43,6 milioane de locuințe din case unifamiliale și multifamiliale au mai mult de 30 de ani vecjime, fiind construite înainte de 1989 și sunt în mare măsură ineficiente, conform Observatorului UE privind stocurile de clădiri. Din acest motiv, pierd cantități mari de căldură în timpul iernii și sunt expuse la valurile de căldură în lunile de vară, un aspect important, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
România nu face excepție. Majoritatea clădirilor sunt în prezent ineficiente din punct de vedere energetic, multe bazându-se pe combustibili fosili pentru încălzire și răcire.
Creșterea performanței energetice a clădirilor, prin măsuri de renovare, reprezintă cea mai eficientă măsură de a ajuta consumatorii atât prin creșterea confortului, cât și prin reducerea facturilor la energie. Doar izolarea clădirilor rezidențiale ar putea economisi în medie 44% din consumul final de energie și 4 % din cel de gaze naturale, conform Buildings Performance Institute Europe.
EuroWindoor a identificat că înlocuirea ferestrelor poate duce la economii potențiale suplimentare de energie de până la 15% din necesarul total de încălzire.
Healthy Homes Barometer 2022 a arătat că unul din trei europeni este afectat de cel puțin un pericol climatic interior, cum ar fi umezeala și mucegaiul, întunericul, frigul sau zgomotul excesiv.
Locuințele ineficiente reprezintă o cauză sistemică a sărăciei energetice, 50 de milioane de europeni trăind în sărăcie energetică, neavând posibilitatea de a-și lumina, încălzi sau răci în mod corespunzător gospodăriile.
Renovarea clădirilor, dar și sprijinirea consumatorilor să aibă acces la tehnologii moderne, eficiente și sustenabile de producere a energiei sunt soluții de a reduce atât consumurile și cheltuielile cu energia, cât și emisiile de CO2. Pompele de căldură au potențialul de a evita emisii de peste 600 de milioane de tone de CO2 în stocul european de clădiri, conform modelului EPEE HFC Outlook elaborat de Gluckman Consulting.
Ecofys a calculat că sistemele tehnice ale clădirii, care includ contorizarea, reglarea temperaturii și echilibrarea instalațiilor de încălzire, răcire și apă caldă, au potențialul de a genera economii de energie de până la 30%.
Comutarea tuturor punctelor de lumină la LED-uri ar putea reduce emisiile anuale cu 19 milioane de tone de CO2 și costurile cu energia cu 16,4 miliarde de euro în țările CEE, așa cum este subliniat de modelul de conversie Green Switch.
Conform noilor reguli ale legislației europene, statele membre vor trebui să-și crească treptat economiile de energie până în 2030. Sectoarele cheie vizate sunt reprezentate de clădiri, transport și industrie. Sectorul public va avea un rol semnificativ pentru atingerea țintelor de eficiență energetică, prin reducerea consumului final de energie cu 1,9% anual și prin renovarea clădirilor (cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice pe an) pentru a îmbunătăți performanța energetică.
Indicatorul de consum de energie primară recomandat pentru clădirile publice noi din UE se ridică la 140 kWh/m2/an. Consumul estimat de energie primară al clădirilor publice existente în regiunea balcanică se încadrează undeva între 425-580 kWh/m2/an, în timp ce clădirile publice noi sunt de așteptat să consume între 140-210 kWh/m2/an. Diferența medie dintre cei doi indicatori de consum primar al clădirilor publice noi și existente evidențiază faptul că, prin conversia la un sector al clădirilor mai eficiente din punct de vedere energetic, va fi creat culoarul optim în procesul de decarbonizare al fiecărei țări.
Rata anuală de construcție a noilor clădiri reprezintă doar câteva procente în comparație cu stocul de clădiri existent, astfel încât cel mai mare potențial de economisire a energiei și de reducere a emisiilor constă în renovările aprofundate ale fondului de clădiri existent. Economiile estimate de energie în clădiri variază între 20-40%, cel mai mare potențial fiind așteptat în sectorul public, urmat de sectorul rezidențial.
Prin soluții de design și arhitectură ce susțin eficiența energetică și integrarea surselor regenerabile de energie, clădirile vor deveni, de asemenea, spații mai sănătoase și mai confortabile de locuit și de muncă. Viitorul verde nu mai poate face abstracție de eficiența energetică. Companiile și investitorii vor înțelege tot mai mult că utilizarea inteligentă a energiei și eliminarea risipei vor contribui la dezvoltare economică și socială într-un mod sustenabil, cu grijă față de mediu, precum și la profitabilitatea afacerilor pe termen lung.
Eficiența energetică costă mai puțin decât orice altă sursă de energie și este cea mai durabilă, deoarece înseamnă literalmente mai puțină energie utilizată, păstrând însă confortul. În esență, cea mai eficientă energie este cea nefolosită.
Statistic, în medie, ne petrecem circa 90% din timp în interiorul clădirilor. Sunt locurile în care muncim, ne odihnim, ne relaxăm, ne distrăm, sunt spațiile în care trăim, până la urmă. Este ușor de înțeles de ce clădirile sunt identificate ca fundamentul unui viitor eficient din punct de vedere energetic.
În medie, ne petrecem circa 90% din timp în interiorul clădirilor. În activitatea zilnică, avem nevoie de energie pentru încălzire, răcire, iluminat, ventilare și alte servicii de confort, precum și pentru a alimenta sistemele și echipamentele din interiorul lor. Încălzirea spațiilor are cea mai mare pondere în consumul de energie, de aceea o clădire ineficientă, slab izolată, va avea pierderi ridicate și facturi pe măsură. îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, în special prin măsuri de renovare, poate reduce semnificativ consumul de energie, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului.
Consumul de energie al clădirilor din România variază foarte mult în funcție de mai mulți factori, cum ar fi:
Clădirile mai vechi au, de obicei, o izolație termică mai slabă, deci o eficiență energetică mai scăzută decât clădirile noi.
Consumul de energie variază în funcție de ce utilizare are: locuințe, clădiri de birouri, clădiri publice sau industriale.
Modul în care clădirea este încălzită poate influența semnificativ consumul de energie.
Utilizarea tehnologiilor de iluminat și aer condiționat eficiente poate reduce semnificativ consumul de energie al clădirii.
În general, clădirile din România consumă o cantitate semnificativă de energie, iar acest lucru este cauzat de faptul că multe dintre ele nu au fost construite cu standarde ridicate de eficiență energetică. Totuși, există inițiative și programe guvernamentale care încurajează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, cum ar fi Programul “Casa Verde” sau Programul Național de Reabilitare Termică a Locuințelor.
Există mai multe modalități prin care putem aduce clădirile publice existente la un standard crescut de eficiență energetică:
Izolarea termică constă în protejarea anvelopei clădirii de pierderile de căldură. Aceasta poate fi realizată prin adăugarea de izolație pe pereți, acoperiș și podea. Prin izolarea suplimentară se atenuează și anumite punți termice prezente în zonele cu stâlpi, grinzi și centuri din beton armat. Izolarea termică suplimentară ajută la reducerea consumului de energie pentru încălzirea sau răcirea clădirii. De exemplu, dacă la nivelul planșeului peste ultimul nivel se adaugă 20 de centimetri suplimentari de izolație se pot reduce consumurile de energie cu aproximativ 30%.
În cele ce urmează prezentăm un calcul comparativ pornind de la exemplul clădirii unei școli neizolate versus una izolată, unde se poate observa că o clădire izolată cu 20 de cm, care are și ferestre performante montate corect poate să economisească până la 92% din energie comparativ cu una neizolată.
Pentru acest calcul comparativ au fost luate în considerare aceleași suprafețe după cum urmează:
Zidărie din cărămidă 30cm 900m2 / Acoperiș tip terasă 600m2 / Ferestre 180m2 / Pardoseală 600m2
Parte opaca (pereti ext)
| Vechi din lemn* Fără izolație | Termopan spumă* 10cm izolație | Tripan spuma montaj zid* 15 cm izolație | Tripan montaj cald* 20 cm izolație |
|---|---|---|---|
| 1,45 w/m2K | 0,29 w/m2K | 0,2 w/m2K | 0,15 w/m2K |
Parte vitrată (ferestre)*
| 5 w/m2K | 2,8 w/m2K | 1,7 w/m2K | 0,88 w/m2K |
Acoperiș
| 4,17 w/m2K | 0,32 w/m2K | 0,22 w/m2K | 0,167 w/m2K |
Fundatii/Pardoseli
| 3,23 w/m2K | 0,316 w/m2K | 0,218 w/m2K | 0,166 w/m2K |
Zona climatica 1 -12 °C
| Fără izolație | 10cm izolație | 15 cm izolație | 20 cm izolație |
|---|---|---|---|
| 612403.200 | 105670.656 | 69009.408 | 45453.312 |
Zona climatica 2 -15 °C
| 669816.000 | 115577.280 | 75479.040 | 49714.560 |
Zona climatica 3 -18 °C
| 727228.800 | 125483.904 | 81948.672 | 53975.808 |
Zona climatica 4 -21 °C
| 784641.600 | 135390.528 | 88418.304 | 58237.056 |
Zona climatica 5 -25 °C
| 861192.000 | 148599.360 | 97044.480 | 63918.720 |
Asigurând o etanșeitate bună la aer se vor reduce fluxurile de aer, respectiv schimbul de aer dintre interior și exterior. Etanșeitatea la aer a clădirii aduce multe beneficii printre care putem enumera: reducerea consumului de energie, reducerea infiltrațiilor de praf, alergeni și alți agenți nedoriți care se pot infiltra prin zonele neetanșe. Cele mai expuse zone din punct de vedere al infiltrațiilor de aer sunt: tâmplăriile exterioare, îmbinarea pereților cu pardoseala, îmbinarea pereților cu acoperișul și zonele prin care instalațiile străpung învelișul climatic. Etanșeitatea clădirii se poate verifica printr-un test cu ușa suflantă, denumit Blower Door. Testarea Blower Door se poate face doar de personal instruit, cu experiență.
Înlocuirea ferestrelor și ușilor vechi cu unele noi, mai eficiente din punct de vedere energetic, poate ajuta la reducerea pierderilor de căldură prin aceste puncte din clădire dacă montajul este efectuat corect respectând detalii tehnice specifice caselor eficiente energetic.
Îmbunătățirea sistemelor de încălzire și răcire poate ajuta la reducerea consumului de energie. Aceasta poate fi realizată prin înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi și mai eficiente din punct de vedere energetic sau prin adăugarea de sisteme care folosesc energie regenerabilă, cum ar fi pompele de căldură sau panourile solare.
Valorificarea surselor de energie regenerabilă prin echipamente precum panourile solare sau pompele de căldură poate ajuta la reducerea consumului de energie electrică și de gaz.
Optimizarea modului de funcționare a clădirii poate duce la economii semnificative de energie. Aceasta poate fi realizată prin instalarea de senzori de mișcare și lumină, reglarea termostatelor sau programarea echipamentelor de iluminat și încălzire în funcție de nevoile utilizatorilor.
Realizarea unui audit energetic poate ajuta la identificarea pierderilor de energie din clădire și la identificarea soluțiilor eficiente pentru reducerea acestora. Nu ne referim aici la clasicul certificat de performanță energetică, ci la un audit amplu executat de personal cu experiență în execuția clădirilor eficiente energetic și care folosește echipamente speciale precum camerele cu termoviziune care ajută la identificarea zonelor neizolate sau slab izolate, identificarea punților termice și a altor zone cu probleme de izolație, echipamente de testare a etanșeității clădirii de tip Blower Door care ajută la identificarea infiltrațiilor de aer și a altor echipamente dedicate pentru a determina tipul de lucrări necesar pentru a obține clădiri cât mai eficiente energetic.
Nu în ultimul rând, educația și informarea utilizatorilor clădirii în privința utilizării eficiente a energiei rămân extrem de importante pentru obținerea de economii semnificative de energie.
Pentru ca proiectul să fie unul de succes, trebuie să se țină cont de toate aspectele care participă în mod activ la eficiența energetică a viitoarei clădiri. În proiectare sunt folosite ca reguli de bază treptele piramidei Kyoto. În funcție de importanța lor, se pornește de la bază cu aspectele cele mai importante.
Puneți bazele unei clădiri eficiente energetic, începând cu reducerea necesarului de încălzire/răcire. Acest lucru este posibil prin:
executarea unui înveliș foarte bine izolat;
eliminarea sau diminuarea punților termice unde este posibil;
etanșeitate ridicată a clădirii;
poziționare corectă a clădirii în raport cu punctele cardinale;
folosirea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură;
forma clădirii;
dimensiunile și calitatea ferestrelor.
Un rol foarte important îl joacă faza de construcție. Manopera trebuie să fie impecabilă pentru a putea garanta etanșeitatea clădirii. Este un aspect la fel de important ca structura de rezistență. De aceea, experții în domeniu recomandă prezența frecventă în șantier a unui specialist în proiectarea și construirea caselor pasive sau cu un consum redus de energie, pentru a se asigura că detaliile și criteriile impuse în faza de proiectare sunt respectate în totalitate.
Câteva greșeli minore pot să facă diferența dintre o clădire cu un consum redus de energie și una care nu îndeplinește criteriile necesare. Toate acestea pot fi evitate dacă un specialist supraveghează șantierul des, precum și dacă înaintea finisajelor se efectuează testul de etanșeitate ’’Blower Door’’, test obligatoriu în cazul în care construiți la acest standard. În această etapă este foarte importantă o colaborare strânsă cu inginerul de structură și arhitectul.
Puteți scădea necesarul de energie electrică prin iluminat LED, alături de montarea senzorilor de prezență și a sistemelor de automatizare pentru controlul total al consumului de energie electrică.
Dacă încă nu ați luat în calcul să investiți într-un sistem fotovoltaic, puteți opta pentru achiziționarea de energie de la firmele care produc în mare parte energie regenerabilă. Chiar și astfel participați activ la scăderea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă.
Dacă optați pentru un sistem fotovoltaic, este importantă colaborarea cu inginerul de instalații pentru a pregăti instalația electrică a clădirii.
Poziționarea clădirii pe teren în funcție de punctele cardinale, poziționarea ferestrelor, cât și dimensiunile acestora sunt foarte importante. Pe timp de vară, nu vrem să supraîncălzim locuința din cauza soarelui, iar pe timp de iarnă avem nevoie de soare pentru încălzirea pasivă a locuinței.
Panourile solare reprezintă o soluție optimă pentru producerea apei calde menajere, dar și pentru producerea agentului termic necesar pentru bateria de încălzire instalată în sistemul de ventilație sau chiar pentru încălzirea prin pardoseală. La acest pas este necesară colaborarea cu inginerul de instalații și un antreprenor experimentat în sisteme solare.
Prin control și reglaj este furnizat și optimizat controlul total în ceea ce privește consumul de energie. Astfel, toate instalațiile sunt reglate să funcționeze cu un consum minim, dar fără rabat de la confortul ambiental. Pentru aceasta este bine să existe automatizări pentru sistemul de ventilație, pentru sistemul de încălzire și este, de asemenea, importantă colaborarea cu inginerul de instalații în etapele construcției.
Sistemul de încălzire se stabilește în urma unor calcule realizate de specialiști, care recomandă soluția optimă pentru construcție. Necesarul de încălzire se poate vedea și în balanța energetică a clădirii. În funcție de acesta, puteți opta pentru bateria de încălzire pe apă montată în tubulatura sistemului de ventilație, o pompă de căldură, sau pur și simplu, dacă vremea permite, există și varianta ca o anumită construcție să nu mai aibă nevoie de încălzire suplimentară pentru diferite perioade ale anului. Aceasta nu înseamnă că puteți renunța definitiv la sistemul de încălzire, oricare ar fi acela. Recomandăm instalarea oricărui sistem enumerat mai sus.
Lucrările de izolare și etanșare au nevoie de o proiectare atentă și detaliată făcută de ingineri specializați pe partea de eficiență energetică pentru clădiri. Având în vedere că se investesc destul de mulți bani în materiale și în manoperă, este necesar ca aceste lucrări de izolare și etanșare sa fie verificate minuțios, acordând atenție sporită atât în proiectare, cât și în execuție. De aceea, este foarte important ca toate aceste lucrări de izolare și etanșare să fie foarte bine calculate și proiectate de la bun început, dar și urmărite pe tot parcursul execuției. Orice renovare majoră – denumită în general ,,creșterea performanței energetice’’ – a oricărei clădiri, indiferent că e publică sau o locuință existentă, ar trebui urmărită de un inginer specializat pe partea de eficiență energetică și verificată cu ajutorul camerei cu termoviziune și a echipamentului de testare a etanșeității Blower Door. De abia după ce aceste teste sunt trecute cu succes, se poate recepționa lucrarea.
Pentru clădirile nou construite există standardul nZEB (nearly zero energy building), care trebuie respectat de toți actorii implicați. Recomandăm verificarea obligatorie a lucrărilor de izolare și etanșare, realizarea tuturor testelor necesare care să confirme că imobilul va avea eficiența dorită.
Există o serie de măsuri și acțiuni sub formă de recomandări pentru reducerea consumurilor și costurilor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și creșterea securității energetice la nivel local și național:
Aerisirea spațiilor interioare dimineața devreme, prin deschiderea ferestrelor, atunci când nu sunt fenomene meteo (ploi, vânt puternic, furtuni);
Efect: Răcire prin ventilare naturală și reducere / eliminare necesar funcționare aparate de aer condiționat.
Responsabili: personal de pază, personal igienizare și curățenie și/sau administrativ.
Pornirea (aprinderea) și oprirea (stingerea) iluminatului interior succesiv în spații individuale și pe zone, doar pe durata curățeniei / igienizării;
Efect: Reducere consum iluminat interior dimineața și pe durata zilei.
Responsabili: personal igienizare și curățenie.
Amplasare postere și stickere cu recomandări de reglaj temperatură pentru asigurare confort optim și oprire iluminat când nu este necesar.
Efect: Implicarea personalului din clădiri și reducere consum energie atunci când nu este necesar.
Responsabili: Personal administrativ din clădirile publice.
Reglaj pornire automată aparate de climatizare în spațiile interioare cu setare temperatură de activare la 28 de grade Celsius. Deschidere ferestre și aerisire pentru durate scurte atunci când afară se răcorește sau după ploi torențiale.
Efect: Reducere consum de energie pentru climatizare (răcire) spații interioare.
Responsabili: Personal administrativ din clădirile publice, acolo unde există termostate de zonă / încăperi, dar și prin instruire personal din birouri și săli de activități.
Oprire aparate birotică (calculatoare, imprimante etc.) după terminarea programului.
Efect: Reducere consum de mers în gol pentru birotică și PC-uri în periodele din afara programului.
Responsabili: Personal din birouri și săli de activități, instruit să-și oprească calculatoarele și echipamentele periferice la final de program, dacă nu este necesară funcționarea lor.
Oprire aparate birotică (calculatoare, imprimante etc.), electrocasnice și aparate de aer condiționat, cu excepția frigiderelor, vitrinelor grigorifice și congelatoarelor în afara programului zilnic și în weekend-uri.
Efect: Reducere consum energie de mers în gol în perioadele din afara programului, reducerea necesarului de răcire în spațiile interioare.
Responsabili: Personal administrativ, personal din birouri și săli de activități prin instruire.
Oprire iluminat interior seara după program în toate spațiile interioare dacă nu sunt utilizate, prin verificare periodică de către personalul de pază și/sau administrativ pe durata zilei și după încheierea programului de lucru.
Efect: Reducere consum de energie pentru iluminat interior atunci când nu este necesar.
Responsabili: Personal de pază și administrativ.
Limitarea funcționării iluminatului exterior perimetral la zonele de siguranță. Oprirea / dimmarea iluminatului arhitectural după ora 02:00 noaptea până dimineața.
Efect: Reducerea consumului de energie pentru iluminatul exterior, prin limitarea duratei de funcționare.
Responsabili: Personal de pază prin instruire și procedură de lucru.
Setare temperatură de încălzire la maxim 21 grade Celsius la nivelul centralei termice, termostatelor de zonă și/sau de încăperi.
Efect: Reducere consum gaz metan / energie termică pe durata programului, efect care se va simți imediat în factura de energie.
Responsabili: Personal administrativ.
Aerisiri periodice spații interioare prin deschiderea completă a ferestrelor pe durate scurte (în pauze) de 2-10 minute. Evitarea menținerii ferestrelor întredeschise pe durată lungă în scopul aerisirii și realizarea de aerisiri periodice.
Efect: Evitarea risipei de căldură și reducerea disconfortului termic.
Responsabili: Personal din birouri și săli de activități.
Închiderea ferestrelor (între)deschise după finalizarea programului.
Efect: Reducere risipă de căldură pe toată durata zilei.
Responsabili: Personal din birouri și din sălile de activități de instruire / educație.
Reducerea temperaturii de încălzire după finalizare program la un maxim de 15 grade Celsius, prin controlul / programarea centralei termice, termostatelor de zonă de încăpere.
Efect: Reducere consum inutil de gaz metan / energie termică în afara programului de activitate.
Responsabili: Personal administrativ și personal de pază.
Reglajul robineților termostatați pe nivelul 3 în timpul zilei și pe nivelul 1 în afara programului de funcționare, noaptea și în weekend-uri.
Efect: Reducere consum inutil de gaz metan / energie termică prin control temperatură.
Responsabili: Personal administrativ și personal de pază.
Aplicare dimming tensiune, doar acolo unde aparatele de iluminat cu tehnologie LED au prevăzută această opțiune, cu minim 10-15% după ora 02:00 noaptea.
Efect: Reducere imediată consum energie electrică fără afectarea confortului luminos și siguranței pietonilor și în trafic.
Responsabili: Operator mentenanță sistem iluminat public.
Oprire iluminat arhitectural la nivelul clădirilor și piețelor după ora 02:00 noaptea.
Efect: Reducere imediată consum energie electrică fără afectarea confortului luminos și siguranței pietonilor și în trafic.
Responsabili: Operator mentenanță sistem iluminat public.
Verificare pornire și oprire automatizată a punctelor de aprindere, actualizat în raport cu nivelul de lumină naturală din fiecare zonă a localității și în raport cu temporizarea ajustabilă în fiecare sezon.
Efect: Reducere imediată consum energie electrică fără afectarea confortului luminos și siguranței pietonilor și în trafic.
Responsabili: Operator mentenanță sistem iluminat public.
Verificare în baza inventarelor de aparate de iluminat la nivelul fiecărui punct de aprindere a bilanțului de consum energetic per punct de aprindere, pentru depistarea unor posibile consumuri atipice cauzate de sustrageri de energie, curenți de fugă etc.
Efect: Reducere consum energie electrică fără afectarea confortului luminos și siguranței pietonilor și în trafic.
Responsabili: Operator mentenanță sistem iluminat public.
Prin aplicarea măsurilor recomandate mai sus se va atinge ținta de 15% reducere consum energetic la nivelul obiectivelor publice ale localității, fapt care va atrage reducerea imediată și a costurilor energetice, precum și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Managerul Energetic va urmări lunar evoluția consumurilor de energie și rezultatele obținute, care vor fi raportate către decidenții din Primărie.
Link-uri rapide
